Colegiul de Construcţii din Chişinău (în continuare CCC) a fost fondat, prin ordinul Ministerului Industriei şi Comerţului nr. 71297 din 1 septembrie 1932, ca Şcoală Specială Tehnico-Industrială. Această iniţiativă a aparţinut unui grup de ingineri şi profesori, din care făceau parte Leonid Comarniţchi şi M.N. Karcevski, ca răspuns la necesitatea de cadre de verigă medie de specialişti. Doritorii de a urma studiile la această instituţie de învăţămînt privată, care îşi avea sediul pe str. Marele Voievod Mihai, nr.18 (fosta str. Izvor), odată cu cererea, trebuiau să depună taxa de înscriere şi prima rată din taxa şcolară. Şcoala avea 4 secţii: de construcţii, de morărit, de mecanică şi de radioelectronică. La 3 octombrie 1932 a avut loc primul Consiliu Profesoral, în cadrul căruia s-a decis formarea claselor A – cu 38 elevi şi a claselor B– cu 16 elevi. La finele primului an de învăţămînt s-au produs unele schimbări în activitatea şcolii, instituindu-se 3 secţii: de construcţii, de electromecanică şi de sondare. Studiile au decurs conform planului pînă în 1940, an în care, odată cu agravarea situaţiei internaţionale, avîndu-se în vedere posibilitatea mobilizării mai multor profesori, Ministrul Economiei Naţionale al României a decis suspendarea activităţii la sfîrşitul lunii iunie. Astfel, la 29 iunie 1940 au avut loc ultimele examene de diplomă, acestea fiind susţinute de 15 elevi.
